12.04.2023 Recomandări ISU Gorj

In perioada Sfintelor Sărbători de Paşte, credincioşii ortodocşi se vor afla în lăcaşurile de cult, pentru a primi Lumina Învierii Domnului. Pentru ca aceste momente de rugăciune şi apropiere de Dumnezeu să fie petrecute în linişte şi siguranţă, pompierii ieşeni recomandă populaţiei, dar şi slujitorilor bisericilor, respectarea următoarelor măsuri privind apărarea împotriva incendiilor:

• Accesul credincioşilor în incinta lăcaşului de cult să fie permis în limita capacităţii bisericii;în condiţiile unui număr foarte mare de credincioşi, se recomandă desfăşurarea slujbelor religioase în exteriorul bisericii;

• Menţinerea uşilor de acces/evacuare în poziţie deschisă, în mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase;

• În cazul organizării slujbelor religioase în bisericile din lemn, nu se va permite aglomerarea credincioşilor în interior, deoarece aceste obiective sunt de dimensiuni mici, au căile de evacuare insuficiente şi prezintă un risc foarte mare de incendiu;

• Evitarea desfăşurării slujbelor religioase în interiorul obiectivelor aflate în curs de restaurare / renovare şi interzicerea desfăşurării lor în obiective în care sunt amplasate schele;

• Desemnarea, de către preoţi, a unor persoane responsabile, cu atribuţii de supraveghere atentă a activităţilor din interiorul bisericilor şi de intervenţie operativă, cu mijloace de stingere proprii (stingătoare de incendiu);

• Enoriaşii vor menţine o distanţă de siguranţă faţă de cei din jurul lor, pentru a evita contactul dintre lumânări şi hainele sau părul acestora;

• Depunerea lumânărilor se va face numai în locurile special amenajate în acest sens (ex: tăvi metalice umplute cu nisip), în exteriorul lăcaşelor şi la distanţa de siguranţă faţă de elemente combustibile;

• Efectuarea, prin grija personalului clerical de la biserici şi mănăstiri, a unei verificări după terminarea slujbelor religioase, pentru înlăturarea oricărei eventuale surse de iniţiere a unui incendiu: stingerea lumânărilor la terminarea activităţilor şi evacuarea resturilor în locuri sigure, în afara bisericii, deconectarea aparatelor electrice şi a instalaţiei de iluminat;

• Parcarea autoturismelor persoanelor care participă la slujbele religioase, se va face astfel încât să nu se blocheze căile de acces pentru autospecialele de intervenţie în cazul producerii unor situaţii de urgenţă sau să împiedice accesul la hidranţii exteriori de incendiu.

În cazul producerii unui incendiu, se acţionează imediat astfel:

• evacuarea în condiţii de siguranţă a tuturor participanţilor din clădire, precum şi a bunurilor importante, în ordinea valorii;

• anunţarea imediată a incendiului la Numărul Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112.

Pentru prevenirea unor evenimente nedorite la gospodăriile populaţiei pe timpul Sărbătorilor Pascale, pompierii recomandă ieşenilor :

• la întoarcerea la domiciliu, să nu lase lumânări aprinse nesupravegheate sau în apropierea materialelor uşor combustibile ori în locuri unde pot ajunge copiii şi le-ar putea răsturna.

• stingerea lumânărilor înainte de a merge la culcare, întrucât există riscul ca acestea să provoace un incendiu;

• de asemenea, copiii nu trebuie lăsaţi singuri în casă, nesupravegheaţi ori având la îndemână chibrituri, lumânări, brichete.

28.02.2023

 ZIUA PROTECȚIEI CIVILE DIN ROMÂNIA

 PROTECŢIA CIVILĂ presupune îndeplinirea tuturor sarcinilor umanitare, destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor sau a catastrofelor şi să o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acesteia (art. 61 din cuprinsul Convenţiilor de la Geneva, din 2 august 1949, privind protecţia victimelor conflictelor armate). Dezvoltarea aviaţiei, amplificarea efectelor distrugătoare ale armamentului, folosirea substanţelor toxice de luptă şi în spatele frontului, determină în perioada ce a urmat primului război mondial intensificarea preocupărilor pentru protecţia populaţiei.

În România, arma „protecţiei civile” a fost organizată, pentru prima dată, în 1933, sub denumirea de „apărare pasivă contra atacurilor aeriene”, cu scopul „limitării efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţie directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”. Astfel, Prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933 se aprobă „Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene”, care prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Apărarea pasivă devine o armă de sine stătătoare, cu o organizare proprie, cu rol bine determinat şi misiuni specifice pentru protecţia cetăţenilor şi bunurilor materiale împotriva atacurilor din aer sau alte situaţii speciale. În baza prevederilor regulamentului se stipulează că în organizarea apărării pasive intră şi măsurile generate de siguranţă care au caracter mixt: militar şi civil. Autorităţile militare „sunt responsabile de măsurile care au ca scop organizarea serviciului de pândă, transmiterea alarmei, organizarea camuflajului şi în special stingerea iluminatului în regiunile ameninţate”. Ele hotărăsc şi controlează pregătirea şi executarea lor. Autorităţile civile sunt însarcinate a pregăti şi executa aceste măsuri după indicaţiile autoritaţilor militare. Această execuţie are un caracter obligatoriu.

Activităţile şi măsurile de protecţie civilă se planifică, se organizează şi se aplică în concordanţă cu prevederile legii şi ale actelor normative de aplicare subsecvente, ale strategiei de securitate naţională, cu planurile şi programele adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, precum şi cu programele şi procedurile elaborate de organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunii Europene. Managementul protecţiei civile se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, activitatea de protecţie civilă din România fiind coordonată de primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul Administraţiei şi Internelor, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de protecţie civilă participă structuri de intervenţie din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unităţi şi formaţiuni militare ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării, servicii de urgenţă voluntare, formaţiuni de Cruce Roşie şi alte structuri cu atribuţii în domeniu.

Conform legii protecţiei civile, organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de intensificare a măsurilor de protecţie civilă, în situaţii speciale, se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Trebuie reţinut că protecţia civilă, cunoaşte permanent o dezvoltare şi o adaptare la noile cerinţe politice, economice, militare, ceea ce duce şi la unele schimbări în structura acesteia. Noile acte normative care apar, legi sau ordonanţe ale Guvernului României, trebuie duse la indeplinire prin aplicarea lor la toate eşaloanele protecţiei civile.

Primar,

Robert-Dorin Filip

default

10.10.2022

CODIFICAREA ATENȘIONĂRILOR METEOROLOGICE 

14.06.2022

Reguli și măsuri pentru utilizarea focului deschis

23.03.2022

Reguli și măsuri pentru utilizarea focului deschis

21.03.2022

Recomandări privind siguranța copiilor